Pagina:Berto Barbarani, I due canzonieri, 1917.pdf/138

Sta pagina la xe stà trascrita, ma la gà ancora da vegner rileta.
EL COMARÈGO1 DE I MOLINI.


I.


     I molini che i se senta2
sora l'Adese, se cuna3
soto i oci de la luna,
che le rude4 ghe inargenta.

     E le rude, le va intorno
drento l'acqua che lavora;
'na campana à batù l'ora,
propio l'ultima del giorno.

     Su la riva, i molinari
i fa el ciasso a l'ostaria
e l'è tuta un'alegria
de vestiti ciari, ciari.

     La polenta ne le case
su le tavole la fuma;
sora i prà se fa la bruma,5

  1. comarègo: cicaleccio
  2. che i se senta: che siedono
  3. i se cuna: si dondolano
  4. rude: ruote
  5. bruma: brina.
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikisource.org/w/index.php?title=Pagina:Berto_Barbarani,_I_due_canzonieri,_1917.pdf/138&oldid=70646"