Pagina:Berto Barbarani, I due canzonieri, 1917.pdf/14

Sta pagina la xe stà trascrita, ma la gà ancora da vegner rileta.
LE RABIÈTE.


     Quando sul to facin da birba bela,
par farghe a i oci un tochetin de ombria,
te casca zo i risseti a bogonela,
te me pari un bombon da mètar via...

     E su, in granar, tra un çésto e tra un'arela1
da cavaleri, scòndarte voria,
e drio del legno de la rebaltèla,2
par qualche sbacio3 te faria la spia.

     Ma quando te te inrabî, alora i rissi
i diventa do coe da meneghin,
do brute coe de sgrèndeni postissi,

     e no, in granar (che su gh'è i peri fati)
par guernarte la testa dal morbin,
voria portarte in càneva,4 co i rati!

  1. arèla: tavola di canna per i bachi o per l'uva
  2. rebaltèla: piccola finestra praticata nella porta per spiare
  3. sbacio: fessura
  4. caneva: cantina.
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikisource.org/w/index.php?title=Pagina:Berto_Barbarani,_I_due_canzonieri,_1917.pdf/14&oldid=70375"