Pagina:Berto Barbarani, I due canzonieri, 1917.pdf/198

Sta pagina la xe stà trascrita, ma la gà ancora da vegner rileta.
III.


Una parola ancò,1 'na cartolina
     ilustrata coi fiori e i amorini,
     doman 'na carta de confeti fini,
     più che se pol, ciamarla: signorina!

Aspetarla da messa e da dotrina,
     compagnarla a la musica, a i giardini,
     farghe sperar tra un fogo de slusini,2
     un bel abito bianco de sposina...

Poco ghe vol par rovinar 'na pora3
     serva: la camareta su le scale,
     soli, de note, a quela data ora...

Sluse du oci cativi, quei del falco,
     la çiveta la bate un fià le ale,
     ride el diavolo al scuro e casca el palco!

  1. ancò: oggi
  2. slusini: lucciole, lustrini
  3. pora: povera.
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikisource.org/w/index.php?title=Pagina:Berto_Barbarani,_I_due_canzonieri,_1917.pdf/198&oldid=70711"