the pur anda a far ficcare in tun monistiero, e mi a son pur sto cason, desgratio che sare sempre me, ti he fatta monegella poveretta, descalzarella. a pore ben cantare do monicella. A no the me cognessu per femena de pinion, lome adesso, che no gha valesto che da putati in su a se habian sempre vogiu ben, tanto tempo cha seon ste imbriage in tel ben cha s'haon volesto, per ben cha t'habi vogiu, a no the possu armiliare, tanto che te mhaissi ditto al manco sta con Dio, cha vago in qua: sa saesse al manco on vegnirte a cattare, on setu anda Bettia? dimelo serore, che almanco con a morire, a se fazzan metter tutti du in tuna fossa, dasche a no ge posson star vivi, e che se fazzan far un spataffio lungo lungo, che diga la nostra fin. go foesse almanco qualchun che me l'insegnasse, o que me diesse a que via le anda.
Do. Cerchevu la vostra femena an hom da ben?
Ru. Si serore si.
Do. Mo guarde in qua, guarde in qua.
Ru. A no ve vezo.
Do. In qua, in qua.
Ru. A no se on sipie mi, a ston stravalio, on sivu an?
Do. Qua, qua, Christian de Dio, a man dretta.
Ru. Ah an o ella anda?
Do. In quella casa del solda.